Un răspuns blând

Blândeţea este una dintre cele mai frumoase roade ale Duhului Sfânt pe care Cuvântul lui Dumnezeu le pretinde neapărat de la oricine spune că are Duhul Domnului (Gal. 5, 22).

Şi blândeţea este una dintre cele două virtuţi pe care Însuşi Domnul şi Mântuitor nostru Iisus Hristos ne-a poruncit să le învăţăm de la El, ba încă cea dintâi – înaintea smereniei chiar (Matei 11, 29).

De aceea s-a spus că fericiţi sunt cei blânzi, că ei vor moşteni pământul (Matei 5, 5).

Întrebarea blândă capătă totdeauna un răspuns bun şi purtarea blândă află totdeauna cuvinte de laudă, după cum este scris: Un răspuns blând potoleşte mânia, dar o vorbă aspră o aţâţă…

În primul rând, acest adevăr este însemnat în raporturile noastre cu Dumnezeu. Apoi în raporturile noastre cu fiecare semen… cu fiecare împrejurare.

Viaţa noastră este plină de răspunsuri.

Aceste răspunsuri sunt de fapt răspunderile faţă de chemările datoriilor pe care le avem prin însăşi existenţa noastră aici şi aşa.

Dumnezeu, Care ne-a creat fiinţa, viaţa şi condiţiile existenţei, are chiar prin acest fapt asupra noastră dreptul de viaţă şi de moarte.

El este Stăpânul şi Părintele nostru absolut, Căruia suntem datori în orice clipă şi în orice împrejurare a vieţii noastre să-I dăm cea mai dintâi, cea mai deplină şi cea mai grabnică ascultare.

Deci cel dintâi, cel mai deplin şi cel mai grabnic răspuns.

Blândeţea este totdeauna o ascultare bună .

Nu există o ascultare bună care să fie răstită şi potrivnică.

Iar dacă totuşi există, aceasta este o silă chinuitoare, o ură neputincioasă ori o batjocură ambiţioasă, şi nu o ascultare bună.

Din pricina păcatului nostru vine mânia lui Dumnezeu. Dar mila Lui ne cheamă să-L ascultăm şi să ne întoarcem ca să căpătăm iertarea Lui.

La această chemare, atitudinea noastră este răspunsul nostru.

Să luăm seama cum Îi răspundem lui Dumnezeu. Un răspuns blând sau unul aspru.

Preabunul nostru Dumnezeu, Tu, Cel plin de milă, fii slăvit!

Te rugăm, ajută-ne şi pe noi ca să răspundem cu toată ascultarea blândeţii noastre faţă de Tine şi faţă de semenii noştri, ca să potolim mânia Ta cea dreaptă contra păcatelor noastre.

Fă-ne blânzi, ca să fim şi noi moştenitori ai Tăi.

Amin.

TIMPUL

Un profesor de filozofie, in timpul unui curs, fara sa spuna un cuvant, a luat un borcan mare si a inceput sa-l umple cu pietre mici de aproximativ 5 cm.Apoi i-a intrebat pe studenti:
- Borcanul este plin?
Au fost cu totii de acord ca este plin.
Apoi a luat o cutie cu pietricele si le-a turnat in borcan, scuturandu-l usor. Desigur ca acestea s-au rostogolit printre pietrele mari si au umplut spatiile ramase libere. Apoi i-a intrebat pe studenti:
-Borcanul este plin?
Au fost din nou de acord ca este plin. Si au ras.
Dupa aceea a luat o cutie cu nisip si a turnat nisipul in borcan, scuturandu-l usor. Desigur nisipul a umplut spatiul ramas liber.
- Acum, vreau sa recunoasteti ca aceasta este viata voastra. Pietrele mari sunt lucrurile importante: familia, partenerul de viata, sanatatea si copiii vostri, lucruri care, chiar daca totul este pierdut si numai ele au ramas, viata voastra tot ar fi completa. Pietricelele sunt celelalte lucruri care conteaza: slujba, casa si masina. Nisipul reprezinta lucrurile mici, care completeaza restul.
Daca puneti in borcan mai intai nisipul, nu mai ramane loc pentru pietrele mari si pentru pietricele. La fel se desfasoara si viata voastra: daca va consumati timpul si energia cu lucrurile mici, nu veti avea niciodata spatiu pentru lucrurile importante. Fiti atenti la lucrurile care sunt esentiale pentru fericirea voastra. Jucati-va cu copiii vostri, faceti-va timp pentru controale medicale, duceti-va partenerul la dans. Va ramanemereu destul timp sa mergeti la serviciu, sa faceti curat in casa, sa dati o petrecere sau sa duceti gunoiul. Aveti grija de pietrele mari in primul rand, de lucrurile care cu adevarat conteaza. Stabiliti-va prioritatile, restul este doar nisip…

Un student a luat borcanul, care cu toti erau de acord ca este plin, si a turnat in el o sticla de bere. Berea a umplut spatiile ramase libere si a umplut cu adevarat borcanul.
MORALA:
Nu conteaza cat de plina iti este viata, mereu ramane loc pentru o bere!

Lasand gluma la o parte, ce putem invata din povestioara asta?
Daca incepi sa pui nisip in borcan, sa faci lucrurile neimportante din viata, vei ajunge sa-l umpli fara sa mai lasi loc pentru pietrele
mari.
Vei ajunge la sfarsitul saptamanii fara sa fi facut nimic pentru tine, pentru visurile si pentru telurile tale.
Umple borcanul cu pietre mari
Intotdeauna vei avea timp pentru pietricele si nisip. Fa prima oara ce e important pentru tine si abia pe urma restul. Stabileste 3 pietre mari la care poti sa lucrezi intr-o zi si utilizeaza Initiativa Curenta pentru a le realiza cu succes.